O expoziție care explorează industria agroalimentară din România prin tehnologiile, infrastructurile și formele de cunoaștere care leagă solul de hrană.
Design Signals prezintă Cinci Hectare, o expoziție care explorează industria agroalimentară din România prin tehnologiile, infrastructurile și formele de cunoaștere care leagă solul de hrană. Cu deschiderea pe 24 septembrie la FABER, în Timișoara, expoziția reunește o vizualizare bazată pe date a cercetării originale realizate de sociologul Norbert Petrovici, trei investigații tematice despre agricultura digitală, apă și îngrășăminte, precum și noi proiecte de cercetare prin design, realizate la comanda programului și dezvoltate pe teren, în Timișoara și în regiunea Banatului.
„Hrana poate părea complet separată de pământul, munca și tehnologiile care au produs-o”, spune curatoarea Martina Muzi. „Expoziția pornește de la culturi agricole, instrumente și practici concrete pentru a reconstitui aceste relații. Fiecare proiect oferă un punct de acces către un sistem mult mai amplu, pornind de la cunoștințele și condițiile pe care le-am întâlnit în Banat.”
Titlul
Titlul face referire la un prag definitoriu pentru agricultura românească. Potrivit Anchetei Structurale în Agricultură din 2023, 90% dintre cele 2,82 milioane de exploatații agricole ale țării au suprafețe mai mici de cinci hectare, însă împreună cultivă doar 22,9% din suprafața agricolă. Exploatațiile de cel puțin 50 de hectare reprezintă doar 1% din total, dar cultivă 53,1% din terenul agricol.
„Cinci hectare reprezintă o modalitate de a pătrunde într-un sistem mult mai amplu printr-o măsură concretă”, explică Muzi. „Ne permite să examinăm îndeaproape felul în care sunt distribuite terenurile, tehnologia, infrastructura și cunoașterea, precum și modul în care deciziile luate cu mult dincolo de fermă se fac simțite pe un anumit câmp. Designul ne poate ajuta să urmărim aceste relații pornind din Timișoara, punând în legătură forme diferite de expertiză și făcând mai vizibilă structura sistemului agroalimentar.”
Cercetarea
Expoziția se bazează pe o cercetare originală coordonată de sociologul Norbert Petrovici asupra structurii agriculturii românești, care analizează concentrarea terenurilor, formarea prețurilor cerealelor la nivel internațional și distribuția inegală a riscurilor financiare și de mediu. Cercetarea sa urmărește traseul cerealelor de la fermă la unitățile de procesare, rețelele de depozitare, comercianții de mărfuri și piețele financiare internaționale.
O vizualizare bazată pe date urmărește arhitectura economiei agricole, analizând circulația recoltelor, a prețurilor și a riscurilor între fermieri, procesatori, rețele de depozitare și logistică, comercianți de mărfuri și piețe financiare internaționale. Aceasta arată cum prețul cerealelor românești este stabilit în mare parte în altă parte, în timp ce o mare parte din incertitudinea rezultată este suportată de fermieri și de gospodăriile lor.
Trei investigații tematice
Trei investigații tematice examinează îndeaproape diferite componente ale acestui sistem.
Sol examinează rolul tot mai important al datelor în agricultură. Senzorii instalați pe câmpuri și în utilaje înregistrează condițiile solului, distribuția semințelor, vremea și desfășurarea lucrărilor agricole. Platformele de gestionare a fermelor reunesc aceste măsurători în modele digitale prin care producția poate fi monitorizată și automatizată. Expoziția analizează modul în care aceste sisteme transformă munca agricolă, cine are acces la ele și unde circulă informațiile pe care le generează.
Apă oferă o a doua cale de explorare a peisajului agricol în schimbare. Infrastructura de irigații și precipitațiile tot mai imprevizibile influențează culturile care rămân viabile în regiune. Expoziția urmărește o varietate de condiții de cultivare, de la câmpuri deschise, expuse secetei, la sere în care apa, temperatura, umiditatea și insectele sunt atent controlate. Aceste medii controlate pot susține producția, creând în același timp noi dependențe de tehnologii, plante și expertiză importate.
Gaz explorează fertilitatea solului și rolul industrial al îngrășămintelor. Solurile negre și fertile ale Banatului au susținut timp de secole cultivarea cerealelor la scară largă, însă solul nu este nici uniform, nici inepuizabil. Compoziția sa poate varia chiar și în interiorul aceluiași câmp și este influențată de cultivarea intensivă, disponibilitatea apei și substanțele chimice utilizate. Expoziția abordează solul ca pe un material viu, examinând totodată industriile globale dezvoltate pentru a-i măsura și menține productivitatea.
Designerii
Șase designeri și colective internaționale au fost selectate printr-un apel deschis pentru a dezvolta proiecte bazate pe cercetare, prin rezidențe, activități de teren și colaborări cu parteneri locali.
Alina Turdean dezvoltă un proiect care îmbină un atelier cu o experiență culinară pentru a explora suveranitatea alimentară, tradițiile agricole și structurile economice din Banat. Ea colaborează cu Noemi Hugel din Armeniș, care o pune în legătură cu fermierii din cooperativa locală pentru a colecta rețete și a dezvolta un meniu pentru evenimentul culinar final. Proiectul se desfășoară în trei etape: colectarea poveștilor și rețetelor micilor fermieri; dezvoltarea unor ustensile neconvenționale pentru luat masa, prin experimente cu materiale precum argila, făina, fânul și cerealele; și organizarea unei experiențe culinare interactive.
Studio Noff cercetează cultivarea prunilor în Banat, abordând altoirea ca pe un meșteșug care păstrează soiurile locale și permite totodată producția comercială. Lucrând cu lemn de prun de proveniență locală și în dialog cu practicieni din regiune, proiectul transpune cunoașterea agricolă în realizarea de obiecte.
Bruno Baietto cercetează doi producători de pâine din Timișoara — Pită de Pecica și Prospero. Proiectul invită fiecare brutărie să realizeze o pâine care explorează limitele propriului sistem de producție, apoi folosește aceste pâini ca matrițe temporare pentru obiecte din ceramică și sticlă, abordând pâinea ca pe o mărturie materială a infrastructurilor implicate în producerea sa.
Studio Eidola explorează aciditatea solului prin turnarea varului agricol în contact direct cu diferite tipuri de sol. Variațiile de granulație, umiditate, conținut mineral și porozitate își lasă urmele pe elementele turnate, înregistrând relații chimice care rămân de obicei invizibile pe terenurile agricole.
Alexandra Lăcătușu, Ioana Man & Jingyuan Meng lucrează cu produse secundare agricole pentru a crea un material compozit din var, celuloză și cenușă. Amplasate în calea apei, aceste artefacte favorizează creșterea mușchilor și a altor straturi de viață, înregistrând totodată condițiile din jurul lor — și funcționând astfel ca instrumente de monitorizare a biodiversității în timp.
Roberta Di Cosmo urmărește traseul brânzei de la pășune la oraș, comparând producția industrială cu cea a micilor producători din mediul pastoral. Proiectul explorează ce se schimbă atunci când brânza trece dintr-un sistem local într-unul industrial, urmărind oamenii, instrumentele, gesturile și relațiile implicate în fiecare etapă.
Expoziția
Expoziția este organizată spațial sub forma unei piețe. Produsele agricole sunt prezentate alături de date, instrumente și documente care le urmăresc circulația, reunind diferite verigi ale lanțului de aprovizionare într-un singur cadru. Dispozitivele de monitorizare și alte tehnologii asociate controlului proceselor agricole conectează expoziția cu locuri din afara FABER. Limbajul său grafic și spațial se inspiră din măsurarea, repetiția și standardizarea care organizează agricultura contemporană.
Un Programul culinar extinde expoziția, oferind un spațiu în care produsele agricole își continuă transformarea în hrană. Atelierele, mesele și evenimentele vor explora practici locale precum fermentarea, murarea și conservarea. Designerii participanți vor aduce în bucătărie și elemente ale proiectelor lor, conectând producția industrială cu gustul, digestia și corpul.
„Programul culinar ne permite să urmărim lanțul de aprovizionare dincolo de producție”, explică Muzi. „Ea creează un spațiu în care întrebările tehnice și economice pot fi explorate prin procese deja familiare: pregătirea, conservarea, împărțirea și consumul hranei.”
Despre Design Signals
Dezvoltat de FABER și curatoriat de Martina Muzi, Design Signals este un program anual de cercetare și design care privește Timișoara ca pe o lentilă prin care pot fi analizate transformări economice, industriale și politice mai ample. Fiecare ediție începe cu o cercetare originală coordonată de sociologul Norbert Petrovici, urmată de cercetare de teren, vizite și conversații cu oameni care lucrează în diferite ramuri ale sectorului investigat. Designerii locali și internaționali selectați printr-un apel deschis dezvoltă apoi proiecte în colaborare cu cercetători, producători și instituții locale.
Programul folosește designul pentru a face sistemele complexe mai ușor de înțeles, pentru a pune în valoare expertiza existentă și formele de design din viața cotidiană și pentru a crea legături între oameni și organizații care colaborează rar. Primele trei ediții au explorat industria auto în 2023, industria textilă în 2024 și industria chimică în 2025.
Informații pentru vizitatori
Expoziție: Cinci Hectare
Loc: FABER, Timișoara
Vernisaj: 24 septembrie 2026
Perioadă de vizitare: 24 septembrie — 15 noiembrie 2026
Acces: Gratuit
Website: faber.ro
